IMG_8901

Mecanismele de finanțare a școlii reprezintă un subiect fierbinte în toate țările europene, mai ales după criza economică din 2008. Circumstanțele de astăzi în care se regăsește Republica Moldova, precum lipsa resurselor financiare, a infrastructurii și a unui mecanism eficient de finanțare, reprezintă o provocare oportună de a gîndi și de a regîndi modalitățile cele mai benefice și mai durabile de finanțare a educației.

În multe țări europene, ministerele transferă direct școlilor resursele pentru plata salariilor cadrelor didactice (Spania, Croația, Olanda, Portugalia) sau execută plata salarială a profesorilor la nivel central (Belgia, Germania, Italia, Ungaria). În restul statelor, ministerele partajează această responsabilitate cu autoritățile locale/regionale.

duca_1

Metode de finanțare a școlilor

În general, există trei metode principale de finanțare a școlilor:

  • Finanțarea după formulă, adică alocarea resurselor în baza unei formule stabilite;
  • Finanțarea pe baza unui buget înaintat, adică aprobarea de către autoritatea de finanțare a unui buget elaborat și înaintat de școală;
  • Alocarea discreționară a resurselor, adică alocarea resurselor în baza unor estimări individuale pentru fiecare caz aparte, făcute de autoritatea de finanțare.

Republica Moldova a înlocuit treptat finanțarea pe bază de costuri stabilite în baza numărului de elevi aflați la evidență, număr adesea incorect, alocat aleatoriu, cu finanțarea în baza costului standard per elev, adică în baza numărului de elevi existent în instituția de învățămînt la 1 octombrie. Costul normativ per elev de la 1 septembrie 2014 este 7379 de lei. În baza acestuia, aplicîndu-se o formulă, se calculează costul per elev ponderat (în funcție de numărul de elevi și un coeficient stabilit pentru fiecare nivel în parte, primar, gimnazial și liceal în Hotărîrea de Guvern 728,http://lex.justice.md/md/344912/).

duca 2

Rețea școlară supraextinsă și ineficientă

În prezent, acest mecanism de utilizare a banilor în funcție de numărul de elevi este cel mai adecvat pentru sistemul nostru de învățămînt, deoarece rețeaua de școli este supraextinsă, avînd în vedere că o instituție de învățămînt tipică din Moldova are o capacitate de 500-600 de elevi, iar numărul real este în medie de doar 300 de elevi per instituție. În plus,finanțarea per capita reprezintă cel mai transparent mod de alocare a resurselor și unica modalitate în care putem eficientiza sectorul. Existența unor școli cu 6 copii și 20 de profesori determină o repartizare deficitară a banilor și scade performanța academică, dovadă fiind ultimele rezultate la BAC.

Dacă într-o instituție de învățămînt se reușește o acoperire cu elevi de cel puțin 60%, atunci școala va avea suficiente resurse financiare pentru toate cheltuielile necesare.

Însă pe viitor, după crearea unei rețele „coerente” de școli, în aplicarea formulei respective va fi nevoie de a integra anumite variabile, de exemplu anumite caracteristici socio-economice, pentru a direcționa resursele acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. O altă variabilă importantă este alocarea resurselor în baza performanței. Desigur, o simplă recompensare a performanței va duce la o discrepanță și mai mare: școlile bune vor deveni și mai bune, iar școlile mai slabe nu vor avea șansa să se îmbunătățească. Din acest motiv, indicatorul „performanță” trebuie utilizat mai degrabă în baza unei măsurări a evoluției școlii pe parcursul anilor, nu doar o comparație între școli.

Bugetul școlii – responsabilitatea managerilor școlari

Noua metodologie de finanțare a fost pilotată, încă în 2009, în două raioane (Căușeni și Călărași). Ulterior, a fost instituită, de facto, începînd cu 1 ianuarie 2012, în municipiile Chișinău și Bălți și în nouă raioane: Criuleni, Cantemir, Călărași, Nisporeni, Taraclia, Ștefan-Vodă, Glodeni, Leova și Sîngerei. Metodologia respectivă se aplică pentru instituțiile de învățămînt primar și secundar general (școli primare, școli primare-grădinițe, gimnazii și licee).

Conducătorul instituției de învățămînt este executor de buget, ceea ce înseamnă că directorul școlii decide asupra efectuării cheltuielilor și gestionării resurselor în limita sumei alocate. Astfel, crește responsabilizarea directorilor și transparența cheltuielilor. În primul an de aplicare a formulei se acoperea deficitul bugetar în mărime integrală, în al doilea an – doar 50%, iar din ianuarie 2015 nu vor mai fi alocate transferuri categoriale complementare.

Dacă directorul nu reușește să execute bugetul, înseamnă că nu și-a planificat în mod adecvat cheltuielile. În plus, un manager școlar poate și chiar trebuie să atragă venituri proprii, să participe în diverse proiecte ce ar putea duce la dezvoltarea continuă a școlii. În condițiile în care majoritatea directorilor au experiență redusă cu privire la o bună gestionare financiară, este necesar un program continuu de formare la nivel național. Anul acesta au avut loc cîte două instruiri per raion.

Aplicarea mecanismului de finanțare per elev este necesară și urgentă pentru a nu ajunge în etapa în care vom întreține clădiri, nu instituții de învățămînt cu elevi și profesori. Numai banii cheltuiți înțelept pot aduce beneficii.

În concluzie, metodologia respectivă oferă informații mult mai exacte cu privire la costuri și utilizarea resurselor, care pot fi, ulterior, folosite pentru o planificare informată și solidă, pentru crearea unor politici de eficientizare și dezvoltare continuă a sectorului educațional.

Reclame